Un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale semnala ieri sec: "În cadrul întrevederii (dintre Traian Băsescu şi reprezentanţii troicii FMI, CE şi BM - n. n.), reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au afirmat că România va trebui să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că, în cadrul actualului program, mai multe reforme structurale nu au fost finalizate conform graficului stabilit". FMI nu a confirmat oficial aceste discuţii.
A schimbat FMI "foaia"?
"M-a surprins schimbarea de ton şi aici ar putea fi două explicaţii: ar putea fi un mijloc de presiune pentru a mai face, totuşi, nişte progrese în cadrul actualului acord care a fost neglijat şi este în întârziere; cea de-a doua explicaţie ar putea ţine de bucătăria internă a Fondului: nu te poţi duce în board cu un nou acord arătând, în acelaşi timp, că din precedentul condiţiile nu au fost îndeplinite", comentează analistul economic Aurelian Dochia.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), are o perspectivă uşor diferită: "Reforma asta structurală parcă a ajuns o melodie fără text. Sigur că în sănătate este nevoie de reforme structurale, sănătatea gratuită este o prostie. Dacă vorbim de reforma administraţiei, vorbim despre reforme structurale. Educaţia trebuie şi ea plătită, nu şcolim ingineri metalurgişti, chimişti, medici ca să plece în străinătate. Dacă astea sunt reforme structurale, da, trebuie făcute. Dacă prin reforme structurale ei se gândesc la lobby-ul puternic pe care îl au în energie, nu prea este în regulă mai ales că băncile le-am dat, iar materia primă oricum o luăm de la alţii. Dacă este vorba despre finalizarea actualului acord înainte de semnarea unuia nou, da, este un lucru firesc".
Preşedintele Traian Băsescu a surprins săptămâna trecută când a anunţat semnarea unui nou acord cu FMI în 2013. Ministrul finanţelor Florin Georgescu a venit cu detalii dând ca sigură semnarea unui nou acord preventiv în februarie 2013 (în urma înţelegerii Guvern-Preşedinţie -BNR), dar ieri delegaţia comună a FMI, CE şi BM care şi-a luat rămas bun de la autorităţile române în urma unei vizite de nouă zile în care au fost examinate perspectivele economice şi stadiul reformelor structurale, au adus în discuţie o condiţie neaşteptată.
După ce în 2009 România a admis să se împrumute de uriaşa sumă de 20 mld. euro (ca o "plasă de siguranţă") reprezentanţii troicii susţin că Bucureştiul nu şi-a îndeplint angajamentele din următorul acord stand-by semnat în primăvara lui 2011 pentru doi ani, în privinţa reformelor structurale - ele nu sunt numite clar, dar poate fi vorba, în principal, de privatizări şi introducerea managementului în companiile de stat.
Liniştită de această "plasă de siguranţă" care i-a oferit perspective ceva mai bune pentru investiţii şi împrumuturi, administraţia de la Bucureşti a tot amânat de la lună la lună, apoi de la an la an, să facă ceea ce s-a angajat în faţa Fondului. Tot pentru a linişti pieţele, mai ales că perspectivele economice nu sunt bune, a fost enunţată reînnoirea din primăvara viitoare a acordului cu creditorii internaţionali. Dar iată că, din partea acestora, lucrurile stau acum altfel: îndepliniţi ce aţi promis şi apoi mai vedem.
Delegaţia FMI, CE şi BM s-a întâlnit ieri, pentru ultima dată în acest an, cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni şi cu premierul Victori Ponta la Palatul Victoria. Troica se va întoarce în ianuarie viitor când ar fi urmat să înceapă discuţiile pentru un nou acord stand-by pentru o perioadă de un an sau doi, acord care ar fi urmat să fie semnat, potrivit dorinţelor administraţiei de la Bucureşti, în februarie.
Cu o săptămână în urmă, Traian Băsescu justifica amânarea unor privatizări precum cea de la CFR Marfă şi de la Transgaz: următoarele privatizări ale unor companii de stat trebuie pregătite mai bine pentru a nu decredibiliza tot procesul de privatizare din România. El admitea că responsabilitatea pentru eşecurile privatizărilor Petrom, Cuprumin sau Oltchim din ultimii doi ani aparţine şi părţii române, însă trebuie ţinut cont, adăuga el, şi de realităţile de pe piaţa actuală.
Iată că acum FMI susţine că România trebuie să-şi respecte angajamentele din actualul acord care cuprinde şi privatizarea acestor companii şi a altora şi introducerea managementului privat la 15 întreprinderi de stat.
"Unele condiţii precum menţinerea deficitului le-am îndeplinit, deci am fost cuminţi, pe altele mai putem discuta. Pe de altă parte, noi (AOAR - n.n.) am mai spus: ce fel de privatizare este aia în care vinzi companii pe bursă, iar banii se duc în bugetul de stat şi îi cheltuieşti? Să ajungă Fondul Proprietatea la 30% din Romgaz? El îşi face jobul lui, încasează dividende. Dar eu atunci ce decizii mai iau?", comentează Cristian Pârvan.
În septembrie 2011, Guvernul şi FMI conveniseră să numească manageri privaţi la mai multe companii de stat, în 2011 şi 2012, între care: Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.
Multe dintre acestea au datorii uriaşe şi, în timp ce statul se tot împrumută, iar datoria publică creşte ameţitor, unor astfel de companii li se şterg cam din doi în doi ani datorii de sute de milioane de euro. De pildă, datoriile Oltchim s-au acumulat an de an, de la 545 mil. euro în 2009 la 700 mil. euro în 2012, Tarom (singura companie unde recent a fost selecţionat managementul privat) a avut pierderi de 180 mil. euro în ultimii patru ani, în vreme ce Poşta Română a avut pierderi de 28 mil. euro în 2010 şi 4,3 mil. euro în 2011.
Ce promite acum administraţia? Traian Băsescu a spus ieri la începutul întâlnirii de la Cotroceni cu reprezentanţii creditorilor că trebuie pornit de la ideea că imediat după alegerile parlamentare din 9 decembrie autorităţile de la Bucureşti trebuie să lucreze la reformele structurale. "Trebuie să pornim de la ideea că imediat după alegeri trebuie să lucrăm la reformele structurale. Gândim pozitiv, situaţia macroeconomică este stabilă", a spus ieri Băsescu, citat de Mediafax.
FMI schimbă placa: provocarea reală este trecerea de la austeritate la creştere economică
Da, situaţia macro este stabilă, dar reformele structurale sunt mult întârziate, spune troica FMI, CE şi BM.
Pe de altă parte, situaţia economică a devenit un subiect preferat al FMI care, până nu demult, era un apostol al austerităţii.
Acordul stand-by din primăvara lui 2011 a fost semnat în ideea de a ajuta la consolidarea creşterii economice prin această "plasă de siguranţă" oferită în relaţia cu Fondul. După ce în 2010 România a trecut printr-o ajustare cumplită după tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, şeful delagaţiei FMI, Erik de Vrijer, a susţinut ieri că provocarea reală a României este să treacă de la politicile de austeritate şi macrostabilizare economică la cele privind stimularea creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă.
"Aţi avut dreptate când aţi spus că provocarea reală acum este trecerea de la austeritate şi macrostabilitate economică la creştere şi crearea de noi locuri de muncă. Este şi o lege a fizicii că, dacă nu faci nimic, nu se va întâmpla nimic", i s-a adresat Erik de Vrijer lui Traian Băsescu.
Nu mai departe de săptămâna trecută el afirmase că România va avea o creştere economică modestă şi în 2013. "Acesta mi se pare mesajul cel mai important. Până acum nu menţionau creşterea economică, cereau doar stabilitate macro. Se pare că au înţeles, în sfârşit, că nu se poate merge înainte doar cu austeritatea (discursul FMI la nivel european s-a schimbat, în acest sens, de mai multe luni - n.n.)", opinează secretarul general al AOAR.
Reprezentanţii troicii au mai spus ieri că, pentru a obţine creştere economică, România are nevoie de o creştere a productivităţii, de investiţii de capital în productivitate, dar şi investiţii în capitalul uman.
Sursa> http://www.zf.ro/eveniment/schimba-fmi-foaia-nu-va-ganditi-la-un-nou-acord-de-la-iarna-inainte-de-a-indeplini-obligatiile-de-reforma-din-cel-actual-10321560
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu