Aproximativ 200 de companii care activează în sectorul serviciior de call center au ajuns să înregistreze în acest an afaceri cumulate de circa 200 de milioane de euro, potrvit estimărilor înaintate de firma de outsourcing Computer Generated Solutions (CGS).
“În 2012, industria locală de call center outsourcing şi-a continuat creşterea din anii precedenţi, atât ca urmare a amplificării fenomenului de externalizare a serviciilor de profil de către companiile care activează în România, cât şi datorită extinderii activităţii call centerelor din România către clienţii de pe pieţele externe”, spune Vladimir Sterescu, Country Manager al CGS, companie care are în prezent aproape 3.000 de angajaţi, ce furnizează servicii în 18 limbi străine.
Potrivit concluziilor prezentate de reprezentanţii CGS, criza financiară a “reuşit” să scadă numărul de clienţi ai celor mai multe dintre firmele de pe plan local, astfel, companiile au început să acorde o mai mare atenţie fidelizării şi comunicării eficiente cu clienţii, prin gestionarea unor interacţiuni mixte cu aceştia prin telefonie, e-mail, chat sau chiar aplicaţii mobile, contribuind la dezvoltarea pieţei de call center.
De altfel, această dezvoltare a dus la extinderea activităţii firmelor specializate în acest sector către clienţi din alte regiuni precum este Vestul Europei, America de Nord, Orientul Mijlociu sau chiar în alte ţări din zona Balcanilor., încurajând jucătorii de pe plan local să facă investiţii în străinătate.
“Direcţiile noastre strategice de dezvoltare prevăd dezvoltarea portofoliului de clienţi europeni, în special din Europa Centrală şi de Vest, unde considerăm că există un foarte bun potenţial de care competenţele noastre pot profita. De altfel, recent am început să abordăm piaţa din Ungaria, pentru care avem personal cunoscător al limbii maghiare şi cu care putem răspunde cererii din ţara vecină”, explică Sterescu, country manager al companiei, care anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 26,4 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, pe baza datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Printre companiile care activează pe piaţa locală de call center şi outsourcing sau care au divizii specializate în acest sens se mai numără Competence Call Center (CCC), Genpact, Oracle, IBM, Accenture, TeleTech sau Teleperformance.
sursa : http://www.zf.ro/companii/piata-locala-de-call-center-a-atins-anul-acesta-pragul-de-circa-200-de-milioane-de-euro-10356069
miercuri, 28 noiembrie 2012
miercuri, 21 noiembrie 2012
OMV: Guvernul român vrea ca gazele din Marea Neagră să fie consumate local, dar depinde de preţ
Guvernul român doreşte ca gazele pe care OMV le-ar putea extrage din Marea Neagră să fie vândute în primul rând pe piaţa românească, pentru a înlocui importurile, dar totul depinde de preţ şi de sistemul de taxare, spune un reprezentant al grupului austriac.
"Statul român vrea ca gazul din Marea Neagră să fie vândut pe piaţa locală, dar depinde de preţ. Dacă preţul nu ve convine, nu dezvoltăm zăcămintele", a declarat miercuri directorul responsabil de explorare şi producţie din OMV, Jaap Huijskes, într-o conferinţă de presă în Londra.
OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România au anunţat în februarie o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.
Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011.
Huijskes a adăugat că lucrările de foraj din perimetrele din Marea Neagră aflate în concesiunea OMV vor continua anul viitor, dar încă nu a fost luată decizia finală.
"Forările vor depinde de sistemul de taxare şi de redevenţe, depinde cât de mult se va schimba actualul sistem de taxare", a afirmat Huijskes.
Extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului, iar exploatarea zăcământului, estimată pentru o perioadă de 10 ani, ar putea asigura independenţa energetică a României în privinţa gazelor naturale.
Juijskes a adăugat că gazele pe care OMV le-ar putea extrage din perimetrele din Marea Neagră vor intra în primul rând în consumul României, iar dacă "va fi gaz în surplus", compania va exporta.
"Este clar că gazele din Marea Neagră vor merge pe piaţa domestică, primul pas este înlocuirea importurilor. Apoi, dacă vom avea surplus, vom exporta", a spus Huijskes.
El a mai spus că România mai are rezerve utilizabile de petrol, dar cu condiţia redezvoltării zăcămintelor pentru a creşte gradul de recuperare a resurselor de hidrocarburi.
România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Federaţia Rusă, la preţuri ridicate.
Directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara în luna octombrie că OMV Petrom şi Guvernul au început de câteva luni discuţiile privind redevenţele pentru petrol şi gaze.
Redevenţele de petrol şi gaze, cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.
Guvernul intenţionează să aplice, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor din sectorul gazelor şi electricităţii, iar la mijlocul anului viitor va fi introdus un nou regim de reglementare şi taxare în zona companiilor de petrol şi gaze naturale.
Sursa : http://www.zf.ro/companii/energie/omv-guvernul-roman-vrea-ca-gazele-din-marea-neagra-sa-fie-consumate-local-dar-depinde-de-pret-10342527
"Statul român vrea ca gazul din Marea Neagră să fie vândut pe piaţa locală, dar depinde de preţ. Dacă preţul nu ve convine, nu dezvoltăm zăcămintele", a declarat miercuri directorul responsabil de explorare şi producţie din OMV, Jaap Huijskes, într-o conferinţă de presă în Londra.
OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România au anunţat în februarie o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.
Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011.
Huijskes a adăugat că lucrările de foraj din perimetrele din Marea Neagră aflate în concesiunea OMV vor continua anul viitor, dar încă nu a fost luată decizia finală.
"Forările vor depinde de sistemul de taxare şi de redevenţe, depinde cât de mult se va schimba actualul sistem de taxare", a afirmat Huijskes.
Extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului, iar exploatarea zăcământului, estimată pentru o perioadă de 10 ani, ar putea asigura independenţa energetică a României în privinţa gazelor naturale.
Juijskes a adăugat că gazele pe care OMV le-ar putea extrage din perimetrele din Marea Neagră vor intra în primul rând în consumul României, iar dacă "va fi gaz în surplus", compania va exporta.
"Este clar că gazele din Marea Neagră vor merge pe piaţa domestică, primul pas este înlocuirea importurilor. Apoi, dacă vom avea surplus, vom exporta", a spus Huijskes.
El a mai spus că România mai are rezerve utilizabile de petrol, dar cu condiţia redezvoltării zăcămintelor pentru a creşte gradul de recuperare a resurselor de hidrocarburi.
România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Federaţia Rusă, la preţuri ridicate.
Directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara în luna octombrie că OMV Petrom şi Guvernul au început de câteva luni discuţiile privind redevenţele pentru petrol şi gaze.
Redevenţele de petrol şi gaze, cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.
Guvernul intenţionează să aplice, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor din sectorul gazelor şi electricităţii, iar la mijlocul anului viitor va fi introdus un nou regim de reglementare şi taxare în zona companiilor de petrol şi gaze naturale.
Sursa : http://www.zf.ro/companii/energie/omv-guvernul-roman-vrea-ca-gazele-din-marea-neagra-sa-fie-consumate-local-dar-depinde-de-pret-10342527
miercuri, 14 noiembrie 2012
Schimbă FMI foaia? Nu vă gândiţi la un nou acord de la iarnă înainte de a îndeplini obligaţiile de reformă din cel actual
Mişcare surprinzătoare a creditorilor României: Fondul Monetar
Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) cer
administraţiei de la Bucureşti să-şi îndeplinească angajamentele din
actualul acord stand-by dacă vrea să încheie un nou acord în iarna
viitoare. De cealaltă parte, preşedintele Traian Băsescu a vorbit ieri
de reluarea "reformelor structurale" după alegerile din 9 decembrie, dar
rămân multe semne de întrebare, în continuare, întrucât administraţia a
găsit mereu motive să amâne restructurările sau privatizările, iar FMI
nu a fost foarte explicit în aceste zile în privinţa a ceea ce defineşte
la acest moment drept "reforme structurale" - au fost menţionate, în
treacăt, sănătatea şi învăţământul.
Un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale semnala ieri sec: "În cadrul întrevederii (dintre Traian Băsescu şi reprezentanţii troicii FMI, CE şi BM - n. n.), reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au afirmat că România va trebui să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că, în cadrul actualului program, mai multe reforme structurale nu au fost finalizate conform graficului stabilit". FMI nu a confirmat oficial aceste discuţii.
A schimbat FMI "foaia"?
"M-a surprins schimbarea de ton şi aici ar putea fi două explicaţii: ar putea fi un mijloc de presiune pentru a mai face, totuşi, nişte progrese în cadrul actualului acord care a fost neglijat şi este în întârziere; cea de-a doua explicaţie ar putea ţine de bucătăria internă a Fondului: nu te poţi duce în board cu un nou acord arătând, în acelaşi timp, că din precedentul condiţiile nu au fost îndeplinite", comentează analistul economic Aurelian Dochia.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), are o perspectivă uşor diferită: "Reforma asta structurală parcă a ajuns o melodie fără text. Sigur că în sănătate este nevoie de reforme structurale, sănătatea gratuită este o prostie. Dacă vorbim de reforma administraţiei, vorbim despre reforme structurale. Educaţia trebuie şi ea plătită, nu şcolim ingineri metalurgişti, chimişti, medici ca să plece în străinătate. Dacă astea sunt reforme structurale, da, trebuie făcute. Dacă prin reforme structurale ei se gândesc la lobby-ul puternic pe care îl au în energie, nu prea este în regulă mai ales că băncile le-am dat, iar materia primă oricum o luăm de la alţii. Dacă este vorba despre finalizarea actualului acord înainte de semnarea unuia nou, da, este un lucru firesc".
Preşedintele Traian Băsescu a surprins săptămâna trecută când a anunţat semnarea unui nou acord cu FMI în 2013. Ministrul finanţelor Florin Georgescu a venit cu detalii dând ca sigură semnarea unui nou acord preventiv în februarie 2013 (în urma înţelegerii Guvern-Preşedinţie -BNR), dar ieri delegaţia comună a FMI, CE şi BM care şi-a luat rămas bun de la autorităţile române în urma unei vizite de nouă zile în care au fost examinate perspectivele economice şi stadiul reformelor structurale, au adus în discuţie o condiţie neaşteptată.
După ce în 2009 România a admis să se împrumute de uriaşa sumă de 20 mld. euro (ca o "plasă de siguranţă") reprezentanţii troicii susţin că Bucureştiul nu şi-a îndeplint angajamentele din următorul acord stand-by semnat în primăvara lui 2011 pentru doi ani, în privinţa reformelor structurale - ele nu sunt numite clar, dar poate fi vorba, în principal, de privatizări şi introducerea managementului în companiile de stat.
Liniştită de această "plasă de siguranţă" care i-a oferit perspective ceva mai bune pentru investiţii şi împrumuturi, administraţia de la Bucureşti a tot amânat de la lună la lună, apoi de la an la an, să facă ceea ce s-a angajat în faţa Fondului. Tot pentru a linişti pieţele, mai ales că perspectivele economice nu sunt bune, a fost enunţată reînnoirea din primăvara viitoare a acordului cu creditorii internaţionali. Dar iată că, din partea acestora, lucrurile stau acum altfel: îndepliniţi ce aţi promis şi apoi mai vedem.
Delegaţia FMI, CE şi BM s-a întâlnit ieri, pentru ultima dată în acest an, cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni şi cu premierul Victori Ponta la Palatul Victoria. Troica se va întoarce în ianuarie viitor când ar fi urmat să înceapă discuţiile pentru un nou acord stand-by pentru o perioadă de un an sau doi, acord care ar fi urmat să fie semnat, potrivit dorinţelor administraţiei de la Bucureşti, în februarie.
Cu o săptămână în urmă, Traian Băsescu justifica amânarea unor privatizări precum cea de la CFR Marfă şi de la Transgaz: următoarele privatizări ale unor companii de stat trebuie pregătite mai bine pentru a nu decredibiliza tot procesul de privatizare din România. El admitea că responsabilitatea pentru eşecurile privatizărilor Petrom, Cuprumin sau Oltchim din ultimii doi ani aparţine şi părţii române, însă trebuie ţinut cont, adăuga el, şi de realităţile de pe piaţa actuală.
Iată că acum FMI susţine că România trebuie să-şi respecte angajamentele din actualul acord care cuprinde şi privatizarea acestor companii şi a altora şi introducerea managementului privat la 15 întreprinderi de stat.
"Unele condiţii precum menţinerea deficitului le-am îndeplinit, deci am fost cuminţi, pe altele mai putem discuta. Pe de altă parte, noi (AOAR - n.n.) am mai spus: ce fel de privatizare este aia în care vinzi companii pe bursă, iar banii se duc în bugetul de stat şi îi cheltuieşti? Să ajungă Fondul Proprietatea la 30% din Romgaz? El îşi face jobul lui, încasează dividende. Dar eu atunci ce decizii mai iau?", comentează Cristian Pârvan.
În septembrie 2011, Guvernul şi FMI conveniseră să numească manageri privaţi la mai multe companii de stat, în 2011 şi 2012, între care: Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.
Multe dintre acestea au datorii uriaşe şi, în timp ce statul se tot împrumută, iar datoria publică creşte ameţitor, unor astfel de companii li se şterg cam din doi în doi ani datorii de sute de milioane de euro. De pildă, datoriile Oltchim s-au acumulat an de an, de la 545 mil. euro în 2009 la 700 mil. euro în 2012, Tarom (singura companie unde recent a fost selecţionat managementul privat) a avut pierderi de 180 mil. euro în ultimii patru ani, în vreme ce Poşta Română a avut pierderi de 28 mil. euro în 2010 şi 4,3 mil. euro în 2011.
Ce promite acum administraţia? Traian Băsescu a spus ieri la începutul întâlnirii de la Cotroceni cu reprezentanţii creditorilor că trebuie pornit de la ideea că imediat după alegerile parlamentare din 9 decembrie autorităţile de la Bucureşti trebuie să lucreze la reformele structurale. "Trebuie să pornim de la ideea că imediat după alegeri trebuie să lucrăm la reformele structurale. Gândim pozitiv, situaţia macroeconomică este stabilă", a spus ieri Băsescu, citat de Mediafax.
FMI schimbă placa: provocarea reală este trecerea de la austeritate la creştere economică
Da, situaţia macro este stabilă, dar reformele structurale sunt mult întârziate, spune troica FMI, CE şi BM.
Pe de altă parte, situaţia economică a devenit un subiect preferat al FMI care, până nu demult, era un apostol al austerităţii.
Acordul stand-by din primăvara lui 2011 a fost semnat în ideea de a ajuta la consolidarea creşterii economice prin această "plasă de siguranţă" oferită în relaţia cu Fondul. După ce în 2010 România a trecut printr-o ajustare cumplită după tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, şeful delagaţiei FMI, Erik de Vrijer, a susţinut ieri că provocarea reală a României este să treacă de la politicile de austeritate şi macrostabilizare economică la cele privind stimularea creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă.
"Aţi avut dreptate când aţi spus că provocarea reală acum este trecerea de la austeritate şi macrostabilitate economică la creştere şi crearea de noi locuri de muncă. Este şi o lege a fizicii că, dacă nu faci nimic, nu se va întâmpla nimic", i s-a adresat Erik de Vrijer lui Traian Băsescu.
Nu mai departe de săptămâna trecută el afirmase că România va avea o creştere economică modestă şi în 2013. "Acesta mi se pare mesajul cel mai important. Până acum nu menţionau creşterea economică, cereau doar stabilitate macro. Se pare că au înţeles, în sfârşit, că nu se poate merge înainte doar cu austeritatea (discursul FMI la nivel european s-a schimbat, în acest sens, de mai multe luni - n.n.)", opinează secretarul general al AOAR.
Reprezentanţii troicii au mai spus ieri că, pentru a obţine creştere economică, România are nevoie de o creştere a productivităţii, de investiţii de capital în productivitate, dar şi investiţii în capitalul uman.
Sursa> http://www.zf.ro/eveniment/schimba-fmi-foaia-nu-va-ganditi-la-un-nou-acord-de-la-iarna-inainte-de-a-indeplini-obligatiile-de-reforma-din-cel-actual-10321560
Un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale semnala ieri sec: "În cadrul întrevederii (dintre Traian Băsescu şi reprezentanţii troicii FMI, CE şi BM - n. n.), reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au afirmat că România va trebui să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că, în cadrul actualului program, mai multe reforme structurale nu au fost finalizate conform graficului stabilit". FMI nu a confirmat oficial aceste discuţii.
A schimbat FMI "foaia"?
"M-a surprins schimbarea de ton şi aici ar putea fi două explicaţii: ar putea fi un mijloc de presiune pentru a mai face, totuşi, nişte progrese în cadrul actualului acord care a fost neglijat şi este în întârziere; cea de-a doua explicaţie ar putea ţine de bucătăria internă a Fondului: nu te poţi duce în board cu un nou acord arătând, în acelaşi timp, că din precedentul condiţiile nu au fost îndeplinite", comentează analistul economic Aurelian Dochia.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), are o perspectivă uşor diferită: "Reforma asta structurală parcă a ajuns o melodie fără text. Sigur că în sănătate este nevoie de reforme structurale, sănătatea gratuită este o prostie. Dacă vorbim de reforma administraţiei, vorbim despre reforme structurale. Educaţia trebuie şi ea plătită, nu şcolim ingineri metalurgişti, chimişti, medici ca să plece în străinătate. Dacă astea sunt reforme structurale, da, trebuie făcute. Dacă prin reforme structurale ei se gândesc la lobby-ul puternic pe care îl au în energie, nu prea este în regulă mai ales că băncile le-am dat, iar materia primă oricum o luăm de la alţii. Dacă este vorba despre finalizarea actualului acord înainte de semnarea unuia nou, da, este un lucru firesc".
Preşedintele Traian Băsescu a surprins săptămâna trecută când a anunţat semnarea unui nou acord cu FMI în 2013. Ministrul finanţelor Florin Georgescu a venit cu detalii dând ca sigură semnarea unui nou acord preventiv în februarie 2013 (în urma înţelegerii Guvern-Preşedinţie -BNR), dar ieri delegaţia comună a FMI, CE şi BM care şi-a luat rămas bun de la autorităţile române în urma unei vizite de nouă zile în care au fost examinate perspectivele economice şi stadiul reformelor structurale, au adus în discuţie o condiţie neaşteptată.
După ce în 2009 România a admis să se împrumute de uriaşa sumă de 20 mld. euro (ca o "plasă de siguranţă") reprezentanţii troicii susţin că Bucureştiul nu şi-a îndeplint angajamentele din următorul acord stand-by semnat în primăvara lui 2011 pentru doi ani, în privinţa reformelor structurale - ele nu sunt numite clar, dar poate fi vorba, în principal, de privatizări şi introducerea managementului în companiile de stat.
Liniştită de această "plasă de siguranţă" care i-a oferit perspective ceva mai bune pentru investiţii şi împrumuturi, administraţia de la Bucureşti a tot amânat de la lună la lună, apoi de la an la an, să facă ceea ce s-a angajat în faţa Fondului. Tot pentru a linişti pieţele, mai ales că perspectivele economice nu sunt bune, a fost enunţată reînnoirea din primăvara viitoare a acordului cu creditorii internaţionali. Dar iată că, din partea acestora, lucrurile stau acum altfel: îndepliniţi ce aţi promis şi apoi mai vedem.
Delegaţia FMI, CE şi BM s-a întâlnit ieri, pentru ultima dată în acest an, cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni şi cu premierul Victori Ponta la Palatul Victoria. Troica se va întoarce în ianuarie viitor când ar fi urmat să înceapă discuţiile pentru un nou acord stand-by pentru o perioadă de un an sau doi, acord care ar fi urmat să fie semnat, potrivit dorinţelor administraţiei de la Bucureşti, în februarie.
Cu o săptămână în urmă, Traian Băsescu justifica amânarea unor privatizări precum cea de la CFR Marfă şi de la Transgaz: următoarele privatizări ale unor companii de stat trebuie pregătite mai bine pentru a nu decredibiliza tot procesul de privatizare din România. El admitea că responsabilitatea pentru eşecurile privatizărilor Petrom, Cuprumin sau Oltchim din ultimii doi ani aparţine şi părţii române, însă trebuie ţinut cont, adăuga el, şi de realităţile de pe piaţa actuală.
Iată că acum FMI susţine că România trebuie să-şi respecte angajamentele din actualul acord care cuprinde şi privatizarea acestor companii şi a altora şi introducerea managementului privat la 15 întreprinderi de stat.
"Unele condiţii precum menţinerea deficitului le-am îndeplinit, deci am fost cuminţi, pe altele mai putem discuta. Pe de altă parte, noi (AOAR - n.n.) am mai spus: ce fel de privatizare este aia în care vinzi companii pe bursă, iar banii se duc în bugetul de stat şi îi cheltuieşti? Să ajungă Fondul Proprietatea la 30% din Romgaz? El îşi face jobul lui, încasează dividende. Dar eu atunci ce decizii mai iau?", comentează Cristian Pârvan.
În septembrie 2011, Guvernul şi FMI conveniseră să numească manageri privaţi la mai multe companii de stat, în 2011 şi 2012, între care: Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.
Multe dintre acestea au datorii uriaşe şi, în timp ce statul se tot împrumută, iar datoria publică creşte ameţitor, unor astfel de companii li se şterg cam din doi în doi ani datorii de sute de milioane de euro. De pildă, datoriile Oltchim s-au acumulat an de an, de la 545 mil. euro în 2009 la 700 mil. euro în 2012, Tarom (singura companie unde recent a fost selecţionat managementul privat) a avut pierderi de 180 mil. euro în ultimii patru ani, în vreme ce Poşta Română a avut pierderi de 28 mil. euro în 2010 şi 4,3 mil. euro în 2011.
Ce promite acum administraţia? Traian Băsescu a spus ieri la începutul întâlnirii de la Cotroceni cu reprezentanţii creditorilor că trebuie pornit de la ideea că imediat după alegerile parlamentare din 9 decembrie autorităţile de la Bucureşti trebuie să lucreze la reformele structurale. "Trebuie să pornim de la ideea că imediat după alegeri trebuie să lucrăm la reformele structurale. Gândim pozitiv, situaţia macroeconomică este stabilă", a spus ieri Băsescu, citat de Mediafax.
FMI schimbă placa: provocarea reală este trecerea de la austeritate la creştere economică
Da, situaţia macro este stabilă, dar reformele structurale sunt mult întârziate, spune troica FMI, CE şi BM.
Pe de altă parte, situaţia economică a devenit un subiect preferat al FMI care, până nu demult, era un apostol al austerităţii.
Acordul stand-by din primăvara lui 2011 a fost semnat în ideea de a ajuta la consolidarea creşterii economice prin această "plasă de siguranţă" oferită în relaţia cu Fondul. După ce în 2010 România a trecut printr-o ajustare cumplită după tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, şeful delagaţiei FMI, Erik de Vrijer, a susţinut ieri că provocarea reală a României este să treacă de la politicile de austeritate şi macrostabilizare economică la cele privind stimularea creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă.
"Aţi avut dreptate când aţi spus că provocarea reală acum este trecerea de la austeritate şi macrostabilitate economică la creştere şi crearea de noi locuri de muncă. Este şi o lege a fizicii că, dacă nu faci nimic, nu se va întâmpla nimic", i s-a adresat Erik de Vrijer lui Traian Băsescu.
Nu mai departe de săptămâna trecută el afirmase că România va avea o creştere economică modestă şi în 2013. "Acesta mi se pare mesajul cel mai important. Până acum nu menţionau creşterea economică, cereau doar stabilitate macro. Se pare că au înţeles, în sfârşit, că nu se poate merge înainte doar cu austeritatea (discursul FMI la nivel european s-a schimbat, în acest sens, de mai multe luni - n.n.)", opinează secretarul general al AOAR.
Reprezentanţii troicii au mai spus ieri că, pentru a obţine creştere economică, România are nevoie de o creştere a productivităţii, de investiţii de capital în productivitate, dar şi investiţii în capitalul uman.
Sursa> http://www.zf.ro/eveniment/schimba-fmi-foaia-nu-va-ganditi-la-un-nou-acord-de-la-iarna-inainte-de-a-indeplini-obligatiile-de-reforma-din-cel-actual-10321560
Abonați-vă la:
Postări (Atom)