Mediul de afaceri cere simplificarea guvernului, nu mai mulţi miniştri şi mai multe ministere

În loc să treacă la simplificarea promisă a aparatului administrativ, USL înfiinţează posturi de miniştri pentru a avea ce împărţi.



Uniunea Social Liberală, care a câştigat detaşat alegerile, propune un guvern "mamut", cu 22 de miniştri, stârnind indignarea oamenilor de afaceri şi a analiştilor care cer simplificarea aparatului guvernamental, reducerea birocraţiei şi a costurilor şi creşterea eficienţei.

După mai bine de trei ani de austeritate dureroasă, România are nu numai un număr record de membri în Parlament, dar se pregăteşte să susţină mai multe ministere, adică costuri mai mari şi derapaje posibile de la politica fiscal-bugetară strictă de până acum. Dacă măsura va fi pusă în practică, vom avea cea mai mare extindere a reţelei de miniştri şi ministere de la guvernul Năstase. În 2000, premierul Adrian Năstase a format un guvern în care erau 30 de miniştri (cu portofolii sau delegaţi), faţă de 19 mi­niş­­­tri (plus secretarul general al guvernului) cât avusese guvernul precedent condus de Mugur Isărescu.

Cea mai probabilă mutare a USL este ca Ministerul Finanţelor să se împartă în două portofolii, iar Ministerul Economiei în alte trei ministere, după cum a declarat preşedintele PNL Crin Antonescu. Astfel, două dintre cele mai importante ministere - Finanţele şi Economia - ar urma să se trans­forme în cinci ministere. Ideea are o singură justificare - cea politică, spun economiştii. "Mi se pare o ideea ieşită din comun. Nu ai cum să menţii cheltuielile constante şi să construieşti ministere noi. Fiecare minister trebuie să aibă bugetul lui. Cheltuielile vor creşte. Singura justificare a împărţirii Ministerului Finanţelor este politică. Ambele partide care au câştigat alegerile vor Ministerul Finanţelor", a comentat analistul economic Florin Câţu.
La rândul lui, Cătălin Olteanu, directorul general al companiei de logistică FM România - parte a grupului francez FM Logistic, spune că o creştere a costului funcţionării statului poate duce la majorarea taxelor, greşelile urmând să fie plătite la următoarele alegeri. "Am văzut deja că numărul de scaune din Parlament nu este suficient pentru numărul de parlamentari. Acest lucru va umfla costurile funcţionale ale Guvernului, la fel cum se va întâmpla şi în cazul în care vor fi mai multe cabinete. Însă orice creştere a costului funcţional al Guvernului se va răsfrânge în ceva (pentru că o companie creşte cheltuielile funcţionale atunci când are vânzări mai mari, de exemplu), iar în cazul Guvernului este posibil să se transforme în taxe. Dacă au de unde să scoată banii pentru cheltuielile funcţionale, să facă câte ministere vor. Dacă nu, greşelile lor vor fi plătite peste patru ani, când vor veni noile alegeri", spune Olteanu.

Sursa : http://www.zf.ro/politica/mediul-de-afaceri-cere-simplificarea-guvernului-nu-mai-multi-ministri-si-mai-multe-ministere-10389320

Stoica, Search Corporation: Prima autostradă prin munţi care trebuie construită este Comarnic-Braşov. Sibiu-Piteşti e de patru ori mai scumpă

Autostrăzile Bucureşti-Braşov, Craiova-Piteşti şi centura la standard de autostradă a Capitalei se numără printre şoselele pe care traficul le cere "disperat" de ani de zile, consideră Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare şi consultanţă Search Corporation.
Autostrada care ar trebui să fie prioritară în acest moment pentru Ministerul Transporturilor este Comarnic-Braşov, şosea ce traversează Carpaţii Orientali şi care pe viitor, integrată la autostrada Bucureşti-Braşov, ar putea aduce beneficii importante României, a apreciat Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare şi consultanţă Search Corporation, prezent ieri la ZF Live. El lucrează de 11 ani în cadrul Search Corporation, companie controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care a participat la o serie de proiecte importante de autostrăzi, printre care şi recent finalizata Cernavodă-Constanţa.
"Pentru noi este evident de foarte mulţi ani încoace că România nu are absolut nicio şansă să-şi construiască o reţea primară de autostrăzi de 2.000-2.500 de kilometri fără un aport de fonduri din zona privată. Sper să reuşim măcar în ceasul al doisprezecelea să pornim programul de parteneriat public-privat. Sunt autostrăzi pe care traficul le cere disperat de ani de zile, iar Bucureşti-Braşov este cap de afiş", a spus Valentin Stoica.
Totodată, reprezentantul Search Corporation a arătat că alte două şosele ce ar trebui să fie prioritare pentru Ministerul Transporturilor sunt centura la standard de autostradă a Bucureştiului, dar şi autostrada Craiova -Piteşti.
Ministerul Transporturilor ia în considerare în prezent trei variante prin care să traverseze munţii cu o autostradă, Comarnic-Braşov, Sibiu-Piteşti şi Târgu-Mureş - Iaşi. Deocamdată însă pentru niciunul dintre cele proiecte nu există o finanţare sigură, dar ministerul se gândeşte la fonduri europene pentru Sibiu-Piteşti şi parteneriat public-privat pentru Comarnic-Braşov. Iniţial, s-a luat în considerare şi varianta parteneriatului public-privat pentru Sibiu-Piteşti.
"Autostrada Sibiu-Piteşti în parteneriat public-privat nu este un proiect bancabil. Sibiu-Piteşti are un sfert din traficul de pe Comarnic-Braşov şi costă de patru ori mai mult, pentru că trece prin munţi, printr-o porţiune destul de dificilă. Încercăm să o construim pe bani europeni, cred că e singura soluţie", a explicat Valentin Stoica.
Pe de altă parte, autostrada Comarnic-Braşov este cunoscută ca fiind unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care a fost la un pas de a fi construită în parteneriat public-privat, dar pe ultima sută de metri cele două firme care urma să o realizeze - Vinci şi Aktor - s-au răzgândit. Costul de oportunitate al nefinalizării autostrăzii Bucureşti-Ploieşti este de circa 50 de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de ING şi citat de reprezentantul Search Corporation. "Extrapolând, să zicem că pentru Bucureşti-Braşov costul de oportunitate ar fi de 150 de milioane de euro pe an. Au trecut 10 ani deja de când vorbim de această autostradă, o mai făceam o dată până acum."
Stoica a arătat că pentru a derula un parteneriat public-privat în infrastructura rutieră, România trebuie să înţeleagă că va sta la masa de negocieri cu unii dintre cei mai buni bancheri, consultanţi şi constructori din lume, cu experienţă în derularea unui proiect de acest tip pe câteva zeci de ani. "Nu va veni nimeni niciodată să bage aproape 4 miliarde de euro într-un proiect cu o medie zilnică anuală de 16.000 de vehicule, aşa cum este Sibiu-Piteşti. Sibiu-Piteşti nu e bancabil, este fezabil, dar nu bancabil pentru parteneriat public-privat", a spus Stoica.
Parteneriatul public-privat se referă la proiectarea, construirea, operarea şi întreţinerea pe o perioadă de câteva zeci de ani, iar costurile de construcţie în acest tip de proiect sunt comparabile cu cele pentru construcţia de şosele din bani publici, fie împrumutaţi, fie din fonduri europene. "Atunci când construcţia este însă în mâna celui care are şi sarcina să o întreţină şi să o opereze timp de 30 de ani, e mult mai bine făcută. El se gândeşte şi la ce va urma", a explicat Valentin Stoica.
Criza din ultimii ani a pus Search Corporation în situaţia de a-şi diversifica portofoliul de servicii, dar şi de a se extinde pe alte pieţe, pentru a putea minimiza dependenţa de un singur client, şi anume Ministerul Transporturilor. "Am dezvoltat zona de clienţi primării, am făcut studii de trafic, proiecte de urbanism, am intrat şi în zona de construcţii civile, anvelopări de blocuri, aeroporturi. Deja lucrăm în Republica Moldova şi suntem destul de avansaţi în semnarea unui contract de proiectare a unei autostrăzi importante într-o ţară fostă sovietică", a spus Valentin Stoica.
Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 11,7 milioane de euro, potrivit Ministerului de Finanţe, iar pentru anul 2012 Valentin Stoica estimează un business total în uşoară creştere, până la 12-13 milioane de euro.
El a precizat că în ultimii ani pe piaţa pe care activează Search Corporation a existat o concurenţă fără precedent, coroborată cu practica preţului cel mai mic. "Asta e una dintre cele mai mari nenorociri ale pieţei româneşti de proiectare şi supervizare din ultima vreme. E ca şi când te-ai duce la cel mai ieftin doctor. Proiectarea reprezintă 3-5% din valoarea investiţiei. Când faci procedura de licitaţie pe preţul cel mai scăzut, posibil să economiseşti 0,5% din valoarea totală de investiţie. Un proiect prost îţi poate genera însă costuri cu 30% mai mari la costul de construcţie-investiţie", a explicat reprezentantul Search Corporation.
În opinia sa, România nu îşi poate permite să nu aibă autostrăzi, iar inaugurarea a circa 150 de kilometri pe an în următorul ciclu electoral este realistă.
Pe de altă parte, Stoica a precizat că priveşte cu destul de mult pesimism anul 2013. "Anul 2013 se vede groaznic, venim răniţi şi şchiopătând după 3-4 ani de criză cumplită (…). Intrăm într-un an când alegerile abia au avut loc, în care ne aşteaptă numirea unui guvern, sper din prima, aprobarea bugetului. Prima licitaţie (pe infrastructură - n.red.) va veni poate în februarie, depunerea ofertelor în martie, atribuirea în aprilie-mai, prima predare în luna iulie. Mi-e frică să ma gândesc când va fi prima încasare", a spus Stoica. El a adăugat că în 2013 va continua şirul de insolvenţe şi falimente din industria construcţiilor, lucru care nu este neapărat rău, având în vedere că se cerne piaţa. "Aş fi preferat însă să se cearnă pe criterii profesionale şi nu pe blocaje financiare, artificiale".
"Regii asfaltului dau de lucru la mii de oameni"
"Să nu credeţi că în Franţa au construit italienii autostrăzi sau în Italia spaniolii"
Valentin Stoica a arătat că apelativul de "regi ai asfaltului", aşa cum au fost denumiţi în ultimii ani oameni de afaceri precum Dorinel Umbrărescu, de la firma Spedition UMB, Nelu Iordache de la Romstrade sau Costel Căşuneanu de la PA&CO International, este unul cu tentă "răutăcioasă" şi că în realitate constructorii cu acţionariat local au un rol important în economie, în contextul în care dau de lucru la mii de angajaţi şi în unele cazuri reuşesc să termine contractele chiar înainte de termen.
"Eu am o problemă cu eticheta «regii asfaltului», care mi se pare uşor răutăcioasă. Oamenii aceştia dau mii de locuri de muncă în România, plătesc taxe la statul român, câştigă de pe primul loc licitaţiile, termină cu nouă luni mai repede o autostradă (este vorba de firma Spedition UMB, controlată de Dorinel Umbrărescu, care a finalizat autostrada Timişoara-Lugoj, lot 1, înainte de termen - n. red.)", a spus Stoica. Totodată, el a apreciat că România trebuie să-şi promoveze industria şi firmele locale, la fel cum o fac şi alte state.
"Hai să nu îi demonizăm (pe constructorii români - n. red.), pentru că sunt ai noştri. Să nu credeţi că în Franţa au construit italienii autostrăzi sau în Italia spaniolii. Toate ţările au avut grijă să îşi crească industria proprie, ca atunci când îşi termină programul (de construcţie de şosele - n.red.) firmele acestea să se ducă în ţări ca România. Poate vom ajunge şi noi în Africa, în Asia sau în America de Sud, pentru a aduce bani înapoi în ţara noastră. Trebuie să ne iubim mai mult industria proprie", a explicat reprezentantul Search Corporation.

Sursa : http://www.zf.ro/eveniment/stoica-search-corporation-prima-autostrada-prin-munti-care-trebuie-construita-este-comarnic-brasov-sibiu-pitesti-e-de-patru-ori-mai-scumpa-10373624

Piaţa locală de call center a atins anul acesta pragul de circa 200 de milioane de euro

Aproximativ 200 de companii care activează în sectorul serviciior de call center au ajuns să înregistreze în acest an afaceri cumulate de circa 200 de milioane de euro, potrvit estimărilor înaintate de firma de outsourcing Computer Generated Solutions (CGS).

“În 2012, industria locală de call center outsourcing şi-a continuat creşterea din anii precedenţi, atât ca urmare a amplificării fenomenului de externalizare a serviciilor de profil de către companiile care activează în România, cât şi datorită extinderii activităţii call centerelor din România către clienţii de pe pieţele externe”, spune Vladimir Sterescu, Country Manager al CGS, companie care are în prezent aproape 3.000 de angajaţi, ce furnizează servicii în 18 limbi străine.

Potrivit concluziilor prezentate de reprezentanţii CGS, criza financiară a “reuşit” să scadă numărul de clienţi ai celor mai multe dintre firmele de pe plan local, astfel, companiile au început să acorde o mai mare atenţie fidelizării şi comunicării eficiente cu clienţii, prin gestionarea unor interacţiuni mixte cu aceştia prin telefonie, e-mail, chat sau chiar aplicaţii mobile, contribuind la dezvoltarea pieţei de call center.

De altfel, această dezvoltare a dus la extinderea activităţii firmelor specializate în acest sector către clienţi din alte regiuni precum este Vestul Europei, America de Nord, Orientul Mijlociu sau chiar în alte ţări din zona Balcanilor., încurajând jucătorii de pe plan local să facă investiţii în străinătate.

“Direcţiile noastre strategice de dezvoltare prevăd dezvoltarea portofoliului de clienţi europeni, în special din Europa Centrală şi de Vest, unde considerăm că există un foarte bun potenţial de care competenţele noastre pot profita. De altfel, recent am început să abordăm piaţa din Ungaria, pentru care avem personal cunoscător al limbii maghiare şi cu care putem răspunde cererii din ţara vecină”, explică Sterescu, country manager al companiei, care anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 26,4 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, pe baza datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Printre companiile care activează pe piaţa locală de call center şi outsourcing sau care au divizii specializate în acest sens se mai numără Competence Call Center (CCC), Genpact, Oracle, IBM, Accenture, TeleTech sau Teleperformance.

sursa : http://www.zf.ro/companii/piata-locala-de-call-center-a-atins-anul-acesta-pragul-de-circa-200-de-milioane-de-euro-10356069

OMV: Guvernul român vrea ca gazele din Marea Neagră să fie consumate local, dar depinde de preţ

Guvernul român doreşte ca gazele pe care OMV le-ar putea extrage din Marea Neagră să fie vândute în primul rând pe piaţa românească, pentru a înlocui importurile, dar totul depinde de preţ şi de sistemul de taxare, spune un reprezentant al grupului austriac.


"Statul român vrea ca gazul din Marea Neagră să fie vândut pe piaţa locală, dar depinde de preţ. Dacă preţul nu ve convine, nu dezvoltăm zăcămintele", a declarat miercuri directorul responsabil de explorare şi producţie din OMV, Jaap Huijskes, într-o conferinţă de presă în Londra.

OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România au anunţat în februarie o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011.

Huijskes a adăugat că lucrările de foraj din perimetrele din Marea Neagră aflate în concesiunea OMV vor continua anul viitor, dar încă nu a fost luată decizia finală.

"Forările vor depinde de sistemul de taxare şi de redevenţe, depinde cât de mult se va schimba actualul sistem de taxare", a afirmat Huijskes.

Extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului, iar exploatarea zăcământului, estimată pentru o perioadă de 10 ani, ar putea asigura independenţa energetică a României în privinţa gazelor naturale.

Juijskes a adăugat că gazele pe care OMV le-ar putea extrage din perimetrele din Marea Neagră vor intra în primul rând în consumul României, iar dacă "va fi gaz în surplus", compania va exporta.

"Este clar că gazele din Marea Neagră vor merge pe piaţa domestică, primul pas este înlocuirea importurilor. Apoi, dacă vom avea surplus, vom exporta", a spus Huijskes.

El a mai spus că România mai are rezerve utilizabile de petrol, dar cu condiţia redezvoltării zăcămintelor pentru a creşte gradul de recuperare a resurselor de hidrocarburi.

România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Federaţia Rusă, la preţuri ridicate.

Directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara în luna octombrie că OMV Petrom şi Guvernul au început de câteva luni discuţiile privind redevenţele pentru petrol şi gaze.

Redevenţele de petrol şi gaze, cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Guvernul intenţionează să aplice, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor din sectorul gazelor şi electricităţii, iar la mijlocul anului viitor va fi introdus un nou regim de reglementare şi taxare în zona companiilor de petrol şi gaze naturale.

Sursa : http://www.zf.ro/companii/energie/omv-guvernul-roman-vrea-ca-gazele-din-marea-neagra-sa-fie-consumate-local-dar-depinde-de-pret-10342527

Schimbă FMI foaia? Nu vă gândiţi la un nou acord de la iarnă înainte de a îndeplini obligaţiile de reformă din cel actual

Mişcare surprinzătoare a creditorilor României: Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) cer administraţiei de la Bucureşti să-şi îndeplinească angajamentele din actualul acord stand-by dacă vrea să încheie un nou acord în iarna viitoare. De cealaltă parte, preşedintele Traian Băsescu a vorbit ieri de reluarea "reformelor structurale" după alegerile din 9 decembrie, dar rămân multe semne de întrebare, în continuare, întrucât administraţia a găsit mereu motive să amâne restructurările sau privatizările, iar FMI nu a fost foarte explicit în aceste zile în privinţa a ceea ce defineşte la acest moment drept "reforme structurale" - au fost menţionate, în treacăt, sănătatea şi învăţământul.


Un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale semnala ieri sec: "În cadrul întrevederii (dintre Traian Băsescu şi reprezentanţii troicii FMI, CE şi BM - n. n.), reprezentanţii instituţiilor financiare interna­ţionale au afirmat că România va trebui să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că, în cadrul actualului program, mai multe refor­me structurale nu au fost finalizate con­form gra­ficului stabilit". FMI nu a con­firmat oficial aceste discuţii.
A schimbat FMI "foaia"?
"M-a surprins schimbarea de ton şi aici ar putea fi două explicaţii: ar putea fi un mijloc de presiune pentru a mai face, totuşi, nişte progrese în cadrul actualului acord care a fost neglijat şi este în întârziere; cea de-a doua explicaţie ar putea ţine de bucătăria internă a Fondului: nu te poţi duce în board cu un nou acord arătând, în acelaşi timp, că din precedentul condiţiile nu au fost îndepli­nite", co­men­tează analistul eco­nomic Aure­lian Do­chia.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oa­me­nilor de Afaceri din România (AOAR), are o pers­pectivă uşor di­fe­rită: "Re­for­ma asta struc­tu­rală parcă a ajuns o melodie fără text. Sigur că în sănătate este nevoie de reforme struc­turale, sănătatea gratuită este o prostie. Dacă vorbim de reforma ad­ministraţiei, vorbim despre reforme struc­turale. Educaţia trebuie şi ea plătită, nu şcolim ingineri metalurgişti, chimişti, medici ca să plece în străinătate. Dacă astea sunt reforme structurale, da, trebuie făcute. Dacă prin reforme structurale ei se gândesc la lobby-ul puternic pe care îl au în energie, nu prea este în regulă mai ales că băncile le-am dat, iar materia primă oricum o luăm de la alţii. Dacă este vorba despre finalizarea actualului acord înainte de semnarea unuia nou, da, este un lucru firesc".
Preşedintele Traian Băsescu a surprins săptămâna trecută când a anunţat semnarea unui nou acord cu FMI în 2013. Ministrul finan­ţelor Florin Georgescu a venit cu detalii dând ca sigură semnarea unui nou acord preventiv în februarie 2013 (în urma înţelegerii Guvern-Preşedinţie -BNR), dar ieri delegaţia comună a FMI, CE şi BM care şi-a luat rămas bun de la autorităţile române în urma unei vizite de nouă zile în care au fost examinate perspectivele economice şi stadiul reformelor structurale, au adus în discuţie o condiţie neaşteptată.
După ce în 2009 România a admis să se împrumute de uriaşa sumă de 20 mld. euro (ca o "plasă de siguranţă") reprezentanţii troicii susţin că Bucureştiul nu şi-a îndeplint anga­jamentele din următorul acord stand-by semnat în primăvara lui 2011 pentru doi ani, în privinţa reformelor structurale - ele nu sunt numite clar, dar poate fi vorba, în principal, de priva­tizări şi introducerea manage­mentului în companiile de stat.

Liniştită de această "plasă de siguranţă" care i-a oferit perspective ceva mai bune pentru investiţii şi îm­prumuturi, adminis­traţia de la Bucureşti a tot amânat de la lună la lună, apoi de la an la an, să facă ceea ce s-a angajat în faţa Fon­dului. Tot pentru a linişti pieţele, mai ales că perspectivele economice nu sunt bune, a fost enunţată reînnoi­rea din primăvara viitoare a acor­dului cu creditorii internaţionali. Dar iată că, din partea acestora, lucrurile stau acum altfel: îndepliniţi ce aţi promis şi apoi mai vedem.
Delegaţia FMI, CE şi BM s-a întâlnit ieri, pentru ultima dată în acest an, cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni şi cu premierul Victori Ponta la Palatul Victoria. Troica se va întoarce în ia­nuarie viitor când ar fi urmat să înceapă discuţiile pen­tru un nou acord stand-by pentru o perioadă de un an sau doi, acord care ar fi urmat să fie semnat, potrivit dorin­ţelor administraţiei de la Bu­cureşti, în februarie.
Cu o săptămână în urmă, Traian Băsescu justifica amânarea unor privatizări precum cea de la CFR Marfă şi de la Transgaz: următoarele privatizări ale unor companii de stat trebuie pregătite mai bine pentru a nu decredibiliza tot procesul de privatizare din România. El admitea că responsabilitatea pentru eşecurile privatizărilor Pe­trom, Cu­prumin sau Oltchim din ultimii doi ani aparţine şi părţii române, însă trebuie ţinut cont, adăuga el, şi de realită­ţile de pe piaţa actuală.
Iată că acum FMI sus­ţine că România trebuie să-şi respecte angajamentele din ac­tua­lul acord care cuprinde şi privatizarea acestor com­panii şi a altora şi introducerea mana­gementului privat la 15 întreprinderi de stat.
"Unele condiţii precum menţinerea deficitului le-am îndeplinit, deci am fost cuminţi, pe altele mai putem discuta. Pe de altă parte, noi (AOAR - n.n.) am mai spus: ce fel de privatizare este aia în care vinzi companii pe bursă, iar banii se duc în bugetul de stat şi îi cheltuieşti? Să ajungă Fondul Proprietatea la 30% din Romgaz? El îşi face jobul lui, încasează dividende. Dar eu atunci ce decizii mai iau?", comentează Cristian Pârvan.
În septembrie 2011, Guvernul şi FMI conveniseră să numească manageri privaţi la mai multe companii de stat, în 2011 şi 2012, între care: Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.
Multe dintre acestea au datorii uriaşe şi, în timp ce statul se tot împrumută, iar datoria publică creşte ameţitor, unor astfel de companii li se şterg cam din doi în doi ani datorii de sute de milioane de euro. De pildă, datoriile Oltchim s-au acumulat an de an, de la 545 mil. euro în 2009 la 700 mil. euro în 2012, Tarom (singura companie unde recent a fost selecţionat managementul privat) a avut pierderi de 180 mil. euro în ultimii patru ani, în vreme ce Poşta Română a avut pierderi de 28 mil. euro în 2010 şi 4,3 mil. euro în 2011.
Ce promite acum administraţia? Traian Băsescu a spus ieri la începutul întâlnirii de la Cotroceni cu reprezentanţii creditorilor că trebuie pornit de la ideea că imediat după alegerile parlamentare din 9 decembrie autorităţile de la Bucureşti trebuie să lucreze la reformele structurale. "Trebuie să pornim de la ideea că imediat după alegeri trebuie să lucrăm la reformele structurale. Gândim pozitiv, situaţia macroe­cono­mică este stabilă", a spus ieri Băsescu, citat de Mediafax.


FMI schimbă placa: provocarea reală este trecerea de la austeritate la creştere economică
Da, situaţia macro este stabilă, dar reformele structurale sunt mult întârziate, spune troica FMI, CE şi BM.
Pe de altă parte, situaţia economică a devenit un subiect preferat al FMI care, până nu demult, era un apostol al austerităţii.
Acordul stand-by din primăvara lui 2011 a fost semnat în ideea de a ajuta la consolidarea creşterii economice prin această "plasă de siguranţă" oferită în relaţia cu Fondul. După ce în 2010 România a trecut printr-o ajustare cumplită după tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, şeful delagaţiei FMI, Erik de Vrijer, a susţinut ieri că provocarea reală a României este să treacă de la politicile de austeritate şi macrostabilizare economică la cele privind stimularea creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă.
"Aţi avut dreptate când aţi spus că provocarea reală acum este trecerea de la austeritate şi macrostabilitate economică la creştere şi crearea de noi locuri de muncă. Este şi o lege a fizicii că, dacă nu faci nimic, nu se va întâmpla nimic", i s-a adresat Erik de Vrijer lui Traian Băsescu.
Nu mai departe de săptămâna trecută el afirmase că România va avea o creştere economică modestă şi în 2013. "Acesta mi se pare mesajul cel mai im­portant. Până acum nu menţionau creşterea eco­nomică, cereau doar stabilitate macro. Se pare că au înţeles, în sfârşit, că nu se poate mer­ge înainte doar cu austeritatea (discursul FMI la nivel european s-a schimbat, în acest sens, de mai multe luni - n.n.)", opinează secre­ta­rul general al AOAR.
Reprezentanţii troicii au mai spus ieri că, pentru a obţine creştere economică, România are nevoie de o creştere a productivităţii, de investiţii de capital în productivitate, dar şi investiţii în capitalul uman.

Sursa> http://www.zf.ro/eveniment/schimba-fmi-foaia-nu-va-ganditi-la-un-nou-acord-de-la-iarna-inainte-de-a-indeplini-obligatiile-de-reforma-din-cel-actual-10321560